Monday, 15 February 2010

Vagonul spital

8 dimineata. Metrou. Bucuresti. Multa lume.
11 dimineata. Metrou. Bucuresti. Si mai multa lume.

Atatia liber profesionisti si someri tineri incat te apuca jalea.
Cu ocazia zapezii, metroul. Taxiurile sunt ieftine dar confortul este anulat de timpul de rezerva pe care trebuie sa ti l iei precoce din somn pentru a preintampina traficul. Esti fan metrou. Ce mijloc rapid.
Dar o data, de doua ori.
Apoi te afunzi in tristetea vietii hainelor, povestilor, miscarilor si ochiilor vecinilor de scaune. Turismul mizeriei poate fi tolerat in natura sau in preajma unor ruine. Nu in metrou zi de zi caci te invaluie pe nesimtite. Nu vrei sa ti pese si e firesc. Ce rost are? Omul e limitat si trebuie sa invete sa se protejeze. E bine sa nu uiti de realitate. Sa vizitezi un spital in Romania o data pe an ca sa vezi ce e aia depresie cu adevarat. O doza pe an insa e suficienta. In fiecare zi cu vagonul spital si bubbleul ti e desumflat. Ninge peste noi toti. Unde e primavara cu mersul pe jos si bicicletele ei…