Friday 17 January 2014

Agenda interbelica

Ai fost odată la Paris,
Și crezi că e ceva de tine.
De rămâneai în București,
De sigur că făceai mai bine.
Agenda Galeriilor Lafayette găsită în pod. Anul 1940.

Deschizându-se dictatorial cu fotografia maiestății sale regelui Carol al doilea, regele culturii ni se spune, urmat de planul google unde găsesti galeriile, carnetul este organizat după obiceiurile și nevoile oamenilor. Calendarul e nelipsit desigur dar e completat cosmopolit încă, de versiunea catolică, israelită și musulmană. Accentul e pus totuși pe majoritate.
Lunar avem obligații:


Utile și nelipsitul excel lunar...





Instrucțiuni pentru protecția contra atacurilor aeriene date de primărie din care învățăm că cea mai bună apărare contra pericolului aero-chimic este părăsirea orașelor mari și împrăștierea în comunele vecine sau la moșie, vie, conac, fermă... 
Dar și sfaturi medicale la secția primele ajutoare în caz de accidente din care spilcuim exprimarea elegant voită în cazul accidentului (sic) beție: Celui ce a abuzat de alcool îi producem vărsături prin introducerea degetului în gât sau gâdilarea omușorului cu ajutorul unei pene de pasăre. Îi dăm apoi să bea un pahar de apă cu 10-15 picaturi de amoniac, cafea neagră rece.

Interbelicii orășeni chiar o ardeau a la français cu șampania lor Rhein la munte, la mare, la week-end, la carnaval, librăria Socec în permanență asortată cu ultimele noutăți românești, franțuzești, etc și peste opt decenii de experiență sau foie gras-ul de revelion...

Si pentru că excesul de nationalism e mereu argumentul unei nemulțumiri de sine, peste tot reclame străine...


Frumusețea e prezentă în toate și se întreține, bunăoară, prin cultură fizică și acasă...

Iar cărțile de bucate sunt și pentru vegetarieni.

Cum nu rezistau fără distracție, trebuiau distrați și agenda îți propune la utile cinematografe (44 doar), basine de înot (12), băi publice (adică stranduri, vreo 7), diferite terenuri de fotbal dar și terenuri poli sportive pentru motociclism, cross country sau scrimă, etc, și toate teatrele și sălile de concerte cu planurile lor ca să știi unde să-ți iei bilet.


sau răposatul Teatru Național...




Despre crochete de castane, jigot de berbec, batista pyramid, cotlete milaneze, pulpă de gâsca cu sos Robert, conserve fructe Bragadiru, cafeaua ideal este fără rival, muștarul Stela, picheturi, zenane si mătăsuri flanelate sau târguitul la galeries lafayette…într-un alt episod.

Te ai certat azi cu nevasta?
Nu-i nimic, trece și asta,
Cumpără-i doar o rochiță,
Si o să-ti dea și o guriță


13 comments:

  1. Ce misto! Si ca ai pod, te invidiez.
    Si eu sunt nostalgica, ca n-ai ce-i face, chiar era altceva, domne:) De unde ai luat si poezioarele?

    ReplyDelete
  2. Cumva erau constienti si obisnuiti cu bunastarea si highlifeul lor, asta se vede si din jurnale, nu? Bunaoara:) poezioarele sunt din agenda..

    Iar cand bunica imi spune genuin ca ii placea craciunul cand era mica pentru ca felurile de mancare se serveau flambate si era fun, nu o face imperial deloc ci cu bucuria unui copil obisnuit cu asta, asteptand sa vada flacarile pe masa..

    ReplyDelete
  3. mi-a luat cam vreo 20 de ani sa corelez imaginea cu voilette si manusi a bunicii din fotografii, cu persoana care ma aduna de pe maidane si tinea o curte, cu mainile ei batatorite..aceleasi maini care manuisera cravase pe cai naravasi prin deserturile dobrogei si crescusera mai apoi 5 copii in plina colectivizare ..

    ReplyDelete
  4. Oau! Illa..da, mai, nu stiu cum au reusit cateva. Erau geniale. Din pension au sarit in refugii apoi in plina mizerie samd. Bunica mea a invatat sa sape tinand sapa intr o mana si in cealalta cartea de gradinarit:) Si acum cand vorbeste de pamant i se umezesc ochii, ce mai, pur morometianca...

    Insa, unele s au adaptat si altele n au reusit. Matusi scarbite de proletarism, cu nasul pe sus, acrite, fete batrane nostalgice...

    ReplyDelete
  5. a paris, monser, a paris... :)

    crochete de castane, uuuu
    deci ce sa mai zic, vreau si eu un pod cu nostalgice agende interbelice!
    in rest comentariile sunt de prisos...

    ReplyDelete
  6. Carmen: Iu hu. Ne jucam, deci.

    Rayuela: A propos, de ce 6?
    Acuma sigur ca nu era nici un rai interbelicul dar totusi..

    ReplyDelete
  7. dar totusi... exact
    ah, 6, o explicatie banala, nedemna de a fi pomenita :)

    ReplyDelete
  8. ceh mistoh... eh.. lume buna nu caprari...

    ReplyDelete
  9. He, he, le Bon Critique, caprarii in interbelic cred ca rupeau in permisie... caci datorita uniformei si razboaielor erau la o adica eroi si deci nu chiar de lepadat. Cine putea sa le refuze o ultima noapte de dragoste..

    Ceilalti caprari e drept ca nu se bucurau de rangul de hipstareala de acum si isi stiau locul:)

    ReplyDelete
  10. uau!! excelent! cea mai tare mi se pare lista aia de cheltuieli casnice lunare! ofrande? ce-or fi astea?

    si cat de savuroasa e lista cu rufaria data la spalat:) indispensabilii barbatilor, batistele, diminutive pentru hainele copiilor...:)

    ReplyDelete
  11. Nu prea sunteti dus la biserica :)

    Si pe mine m au terminat.
    Dar gadilat omusorul cu pana de pasare, sfat util pentru producerea varsaturilor in caz de accidentul betie...

    ReplyDelete