Monday 1 March 2010

N aveti niste ochelari de apropiere?

Sunt vreo cinci sau sase locuri unde poti sa mananci bine in Bucuresti. Ce nu ne place este publicul din jur si amenajarea rigida, de cantina sau fara nici un dumnezeu.

Unul dintre putinele locuri unde atmosfera e vie, relaxata, calduroasa si mancarea delicioasa e restaurantul belgian Waterloo din strada Traian. Basca, patronul si chelnerii au personalitate, sunt asa a la francais, profesionisti dar nu servili ci caldurosi, fac comentarii ironice, iti mai toarna doze duble de calvados daca te plac si te si intreaba cate ceva din curiozitate pura. Asta doar daca baga de seama ca doresti a fi intrebat.

Deunazi luam iar cina acolo si eram cu totii impresionati de prezenta la masa a unei eroine a timpurilor noastre moderne, Monica Macovei. Simpla, modesta precum o ministra suedeza, copilaroasa in acelasi timp, fuma marlboro filter plus si discuta pasional cu cei trei co meseni pe care nu stiai de unde sa i iei.
Desi conversatia noastra la masa era animata nu puteam sa nu l observam pe un domn la cinzeci de ani, greu de descris in 2 cuvinte. Locul lui ar fi fost mai degraba la un la mama sau city grill dar un asemenea caracter e un neobosit schimbator de decoruri.
Trebuia sa impresioneze cu orice chip, urland la telefon, arucandu si bratele in toate partile, ridicandu se in picioare de fiecare data cand mintea lui dadea gol si cerand sugestii de troleibuz chelnerului despre iubita sa de la masa sau despre vreme. . Partenera, cu infatisarea de optzecista secretara de cenaclu era doar un pretext de afisare si ii servea drept public secundar personalitatii sale accentuate si isterice.

Asezat cu fata total spre celelalte mese, aproape cu spatele spre ea desigur, isi facea numarul implorandu ne atentia ce deja il uitase si catalogase. Disperat isi juca si ultima carte si ridicandu se pentru a nu stiu cata oara in picioare, scoase o hartiuta si o exclamatie salvatoare. Masa noastra fu prima de interpelare in ciuda varstei evident neadecvate. – Nu aveti cumva ochelari de apropiere? Noi socati de gaselnita am raspuns un nu stingher iar francezii de la masa mureau de curiozitate sa le traducem caci desi vorbesc bine romana le scapa unele detalii. La a doua masa iar nu a avut succes si furios si grabit s a rotit in mijloc intrebandu ne pe toti tragic aproape pravalindu se: Nu aveti o pereche de ochelari de apropiere?

In linistea trista ce ne cuprinsese de mila, sila amestecata cu furie la unii, plapand si matern s a auzit glasul sigur, corect si cunoscut de la emisunile tv al Monicai Macovei care l a indemnat firesc si elegant sa ii ia pe ai ei. Uimit si ravasit de gestul ei, i a luat, s a prefacut ca i foloseste un minut la masa lui si apoi  i i a dat inapoi. Seara fusese salvata iar el rapus, caci intors la masa s a asezat in fata partenerei si a tacut.

5 comments:

  1. Ce fain mai. Imi pare rau ca nu scrii zilnic.

    ReplyDelete
  2. Multumesc A. Cand voi iesi la pensie, promit!

    ReplyDelete
  3. Genial. Si pana sigura!
    Deci mai si admiram oameni. Si eu sunt fan MM.

    ReplyDelete
  4. @ De fapt nu e genial ce scrie rls, ci faptul ca se intampla :)
    dar... e un merit sa ai ochi cu care sa vezi inainte de a privi...

    ReplyDelete
  5. Simt enorm si vaz monstruos, ah:)

    ReplyDelete