In the kitchen

Tatiana Sergeeva

Nedreptatea sexuală

Din ce în ce mai mulţi bărbaţi mişto îşi prelungesc vârsta de a intra într-o relaţie stabilă spre 40-50 de ani. De ce? Pentru că de ce nu ar face-o. Ei nu au presiunea vârstei fiziologice de a face copii. Şi-au dat seama că şandramaua ţine, apoi că dacă se căsătoresc oricum divorţează căci încă nu s-au astâmpărat sexual. Şi până la 40, 50 de ani tot tânjesc după tinereţe, de data asta având şi încrederea şi cultura şi mijloacele de a trăi. Dar asta doar în acele locuri unde femeile câştigă mai puţin ca bărbaţii sau/şi femeile sunt superioare ca număr. Şi atunci echivalentul lor, femeile mişto de 30-40 de ani ce nu pot să mai aştepte, ce fac? Ele aleg tot naţii inferioare sau conaţionali mai prejos decât ele, cariera, adoptă copii, îşi iau pantofi şi câini, tinerii pentru distracţie. O aristocraţie a tinerilor, aşadar? Dar tinerii de fapt, nu vor şi ei tot tineri? Cu excepţia celor ce nu au putut altfel (chimia aceea), majoritatea fetelor sau a băieţiilor ce au relaţii cu un partener mult mai în vârstă decât ei o fac din fascinaţie, faimă, admiraţie, relaţii, statut. Nu este o relaţie echitabilă, reală ci una seducătoare.

Îmi amintesc şi de un personaj descris de Houellebecq. Un bărbat împlinit social, bogat, care s-a distrat bine merci, experimentând, consumând, înşelându-şi nevestele, divorţând, şi care pe la 50 visează şi se înamorează de o tipă superbă de 20 de ani ce vine din altă epocă socială.

Răvăşitoare prin perfecţiunea trupească, crudă, energică, egoistă, nu a avut defecte şi boli şi deci nu empatizează, este insensibilă şi nesuferită. Dar curioasă, adoră sexul, experimentează drogurile. Îi face blow-joburi oriunde şi oricum, (sub masă la o cafenea) veşnic nesătulă de a-i înghiţi sperma, lingând tot până la ultima picătură, de parcă nu ar fi europeană. Dar fata e interesată de mai mulţi în acelaşi timp şi e împăcată cu animalul din ea.

Je vous ai tous aime... altfel se plictiseşte. Nu înşală ci aşa trăieşte nedorind aşezarea pe care şi el a ocolit-o până acum. Pentru că de ce ar vrea intim un bărbat îmbătrânit şi vlăguit sexual (adesea destul de impotent), de 50 de ani chit că e singur, disponibil şi de data asta stabil... Îi face plăcere compania lui preţ de o vacanţă de vară dar 15 ani să facă dragoste cu el, când deja el devine neputincios, cu această piele ce a crăpat în prezenţa altor femei. Guşa de curcan. Şi asta pentru ce? Pentru statut? Nu, nu are nevoie. Ea alege viaţa. Nu are nevoie de o cale bătută ci de încercări, expuneri, aventură. De toată viaţa înainte. Nu de amintiri. Şi se cară după un party, la care el arată ridicol, sătulă de plânsetele lui şi patetismele cu amorul/selectivitatea ce nu a prins-o.

El dă vina pe vremurile noi în care tinerii nu cred în dragoste, nu au o viată interioară ca să-i poţi prinde în mreje, frica a dispărut, nu îi mai opreşte nimic, capcana religiei s-a dus, e o junglă, un război. Numai moartea îi aseamănă? De departe, pe el îl trage, pe ea uneori o sustrage.

E doar un căţeluş...

Vecina de vis-a-vis, draga de ea, care arunca cu ranga în hinghieri și ASAP și care ne hrănea haita de căţeluși pitbuli și jivine sălbatice de pe stradă, grație cărora bicicleta trebuie să ți-o cari în brațe pe stradă drept scut pentru a te putea apăra, taxiul trebuie să parcheze fix în fata porții și tu să ai cheile pregătite în ciuda betiei, pentru a te putea năpusti, a fost găsită moartă după o săptămană în casa ei. Nu avea rude, cățelușii erau sufletul ei. Pe lângă infarct, corpul ei a fost sfâșiat și mâncat pe alocuri de cățelușii pe care atât i-a iubit și hrănit, ne-au șoptit profesionist polițiștii ce au anchetat cazul.