Friday, 11 March 2011

In cartier, mica burghezie

Proiect de recunoastere a micii burghezii

  1. Strada Austrului, numarul 3, atelier de croitorie/cizmarie. E doamna care iti coase tivul sau iti scurteaza chestii la 10 lei, de pe o zi pe alta. Uneori te duce cu vorba ca trebuie sa mearga la tribunal, la spital si dureaza 2 zile. Tipa e hibrida, nu are nici o urma din gratia remaieuzei din Popa Nan, unde duceam ciorapii bunicii. Lucra in rochie de matase si avea picioare fus precum interbelicele. Imi amintesc perfect ca desi zambea civilizat, era atat de trista.
  2. Farmacia din colt unde tipul ii spune mamei care sta in zona ca am gripa.
  3. Restaurantul unde lumea ne zambeste complice, ehe, n-ati mai trecut, ca de obicei : 2 whiskiuri sau azi nu beti?
  4. Macelaria arabeasca de la Mosilor (la jumatatea distantei intre Obor si Eminescu) langa un sex shop. Tipul stie iar ca am invitati si asadar ma intreaba daca vreau miel sau 1 kil de rasol alb de vita. Daca esti fata, trebuie sa suporti privirile obraznice ale vanzatorilor.
  5. Magazinul non stop. Un dunhil si un camel sau cate 2?
  6. Curatatoria de cartier insa s-a inchis. N-a mai rezistat mallurilor.
  7. Barul. Nu mai avem unul stabil de cand s-a desfiintat Cafe de la Joie, si apoi Amsterdam Cafe. Parca as fi o batranica, dar unele locuri nu le mai poti inlocui. Propietarul de la CafĂ© de la Joie avea prima masina americana  automata, grena la culoare, in care m-am urcat vreodata. Oare chiar si-au deschis o carciuma in Madagascar? Asa ziceau.
  8. Second handurile presarate in tot centrul.
  9. Un sfert de kg de grile, da? Capsa, unde ii cumpar mereu grile bunicii pentru rontait la cafea. Doamnele de acolo cand ma vad ma intreaba de bunica si stiu ca nu trebuie sa uite de bon, la 90 de ani desi lucida i se par toate preturile obscene.
  10. Antonio. E Gavroche de la piata Traian, mereu politicos, frumos de-a dreptul, bun de casting pentru un Almodovar, care imi mangaie bicicleta si imi spune ca ii e foame, ca nu mai vrea iaurt ci salam de sibiu, ca incepe scoala si ca n-are penar. I-am luat cel mai misto penar. L-a vandut, banuiesc. Urla dupa mine in trafic ca sa ma salute. E ziua lui zilnic. Ba de nume, ba nu stiu ce. De la tipa de unde cumpar crengi de liliac, ridichii cu gust si verdeata am aflat ca e destept la scoala si ca e in aceeasi clasa cu fiica ei. Cand ii iau un kinder surprize e asa de fericit ca i se umezesc ochii. Eu imi ascund ochii sub ochelarii de soare. O inteleg pe M. care pana la urma l-a adoptat pe Antonio al ei si pe R. care i-a luat pe Antonio al lui si pe cei 3 frati si le-a dat apartamentul lui din Calea Victoriei.

2 comments:

  1. uite pt radiografii din astea tot trec pe aici. Ca le vezi si simti pe toate, si ai tandrete si pt frumos si pt urit.

    ReplyDelete
  2. Laura, nu stiu ce sa zic :-) M-am emotionat.

    ReplyDelete